Nu mi-e bine Doamne, ce ma fac? - de Zamfira Zamfirescu
>> duminică, 21 februarie 2010
Mergeam pe strada. Era soare.
Am intalnit un postas cu geanta burdusita de ziare, reviste si scrisori.
Era rumen in obraji si avea bicicleta.
Am vrut sa ma fac postas!
Langa farmacie, o tiganca tanara si soioasa
vindea narcise, lalele, zambile si liliac.
Am vrut sa ma fac albina.
In dreptul spitalului judetean, din ambulanta,
doi zdrahoni au scos pe targa o femeie
batrana. Avea naframa, privira pierduta
si strangea in mana dreapta o batista.
Brusc am vrut sa ma fac Bunica! Si s-o
mai nasc inca o data pe mama!
Am intrat in librarie. Am rasfoit o gramada
de carti. Mi-am cumparat una de versuri.
Am vrut sa ma fac Paul Vinicius.
La intoarcerea spre casa, un paianjen
mititel mi-a taiat calea.
Era grabit si parea foarte tandru!
Am vrut sa ma fac paianjen (femela)!
Pe urma am vrut sa ma fac iarba!
Pe urma am vrut sa ma fac papadie!
Pe urma am vrut sa ma fac nor!
Am intrat la "Boema". Am luat o Cola
Si o suta de vodca.
M-am facut prastie!
- Zamfira Zamfirescu - una din preferatele mele artiste locale si nu numai! Aceasta postare e o derogare de la specificul blogului, dar nu m-am putut abtine sa nu public poezia ce mi-a re-cazut in brate! Si pentru ca rezonez atat de bine cu arta Zamfirei...
